PlantEye
Română

Despre PlantEye

PlantEye e o aplicație de îngrijire a plantelor care merge offline. Pagina asta spune ce face, de unde vin datele de îngrijire, cine o face și ce nu este.

Ce face aplicația

PlantEye ține evidența plantelor tale și îți spune cînd să uzi, să fertilizezi și să repotezi fiecare plantă. Fiecare are propriul program, construit din specie, din lumina pe care o primește de fapt acolo unde stă și din sezon — o monstera de la fereastra de sud și una dintr-un hol întunecos nu se udă în aceeași zi.

Catalogul are 302 specii de plante de casă și de grădină, fiecare cu pagina ei pe site: nume comune, familie botanică, lumină, udare, fertilizare, repotare și sursele din care vin sfaturile. Aplicația recunoaște și o plantă dintr-o fotografie: modelul e inclus în aplicație, rulează pe telefon și îți propune pînă la trei variante, ca să alegi tu.

Merge fără internet. Nu există cont și niciun server al nostru, fără reclame și fără statistici în aplicație; fotografiile, plantele și jurnalul rămîn pe telefon. Varianta gratuită acoperă 5 plante și 3 scanări pe lună; Pro e o subscripție opțională sau o plată unică ce ridică ambele limite.

Vezi catalogul de specii

PlantEye nu este scannerul PlantEye de la Phenospex

Există un al doilea produs cu numele acesta. PlantEye F500 și F600 sînt scanere multispectrale de plante făcute de Phenospex, folosite în cercetare și în fenotiparea din sere, ca să măsoare cum reflectă plantele lumina. Site-ul acesta și aplicația PlantEye nu au nicio legătură cu Phenospex, cu acel hardware sau cu software-ul lor: a noastră e o aplicație independentă pentru cine vrea un memento de udare, nu un instrument de laborator.

Cine o face

PlantEye e construită și întreținută de un dezvoltator independent. O singură persoană scrie catalogul, aplicația și site-ul și răspunde la scrisorile de suport; în spate nu e o firmă, o agenție sau o echipă.

Dacă ceva e greșit — un nume de plantă, un interval, o pagină stricată — scrie la [email protected].

Corecturile intră în catalog, iar fiecare pagină de specie listează sursele față de care au fost verificate cifrele, așa că o corectură se poate urmări pînă la originea ei.

De unde vin intervalele de îngrijire

Intervalul de udare de pe pagina unei specii e o bază la lumină medie, într-un sezon normal. Aplicația îl ajustează după lumina pe care planta o primește de fapt și după perioada anului, deci e un punct de plecare, nu un orar fix. Fiecare intrare citează sursele față de care au fost verificate numerele: căutătorul de plante al RHS, Plant Finder de la Missouri Botanical Garden, NC State Extension, UF/IFAS EDIS și University of Wisconsin Extension, printre altele.

Asta e o aplicație, nu o grădină botanică. Acolo unde planta reacționează altfel decît prevede fișa — drenaj, substrat, curenți, dăunători, un pervaz rece — planta are dreptate, iar numărul trebuie corectat. Spune-ne și intrarea se corectează.

Ce nu face aplicația

PlantEye nu dă sfaturi medicale pentru oameni și nu pune diagnostice la animale. Dacă un copil sau un animal a mîncat o plantă, sună la un medic, la un veterinar sau la un centru de informare toxicologică — nu la o aplicație. Fiecare fișă spune ce afirmă o sursă verificată despre toxicitate pentru animale și oameni și numește sursa; unde o asemenea sursă nu există, fișa spune că nu știm, în loc să lase întrebarea fără răspuns.

De unde vin datele de toxicitate

Datele de toxicitate de pe fișele speciilor vin din studii științifice cu acces deschis, publicate sub licențe Creative Commons. Fiecare intrare numește sursa, licența și data la care a fost citită; licențele cer atribuire, iar fiecare fișă o dă. Ce publicăm e un rezumat scurt al celor spuse de surse. Nu e consult veterinar: nu dăm diagnostic, doze sau tratament. Acolo unde catalogul nu are o sursă verificată, fișa spune că intrarea e necunoscută și nu prezintă planta nici într-un fel, nici în celălalt.